Totul despre cancer

Ce este cancerul?Nu exista o definitie simpla si exacta a cancerului. Etimologia cuvantului provine din limba greaca KARKINOS, ceea ce inseamna crustaceu. In general termenul de cancer se refera la un grup de afectiuni caracterizate prin cresterea anormala si necontrolata a unei sau unui grup de celule, care invadeaza tesuturile inconjuratoare si care se pot imprastia (metastaza cancer) la distanta de tesutul sau organul în care s-au format.

Pentru medic cuvantul cancer inseamna evolutia unei tumori care distruge local si la distanta organele sanatoase ale individului atins de aceasta boala. Pentru histolog sau anatomopatolog, cancerul reprezinta tesut de neoformatie care infiltreaza structurile sanatoase din care s-a dezvoltat. Pentru biolog inseamna o modificare a sistemelor de reglare a cresterii si diferentierii celulelor normale care devine periculoasa pentru restul celulelor.

Cancerul este rezultatul multiplicarii dezordonate a celulelor. Putem întelege acest lucru, cercetând procesele care au loc în celulele sanatoase. Corpul uman este alcatuit din diferite tesuturi fiecare din ele fiind formate din milioane de celule. Acestea sunt dispuse într-o maniera ordonata, fiecare tesut în parte având propria sa structura si arhitectura celulara. Ele se supun unor reguli generale care permit functionarea normala a întregului, adica a organismului.

    • Tutun 30%
    • Infectii 10%
    • Alimentatie nesanatoasa 33%
    • Factori legati de sanatatea reproducerii 7%
    • Profesie 4%
    • Lumina solara si radiatiile ionizante 3%
    • Poluare 2%
    • Produsi industriali 1%
    • Medicamente si proceduri medicale 1%
    • Aditivi alimentari 1%
    • Alcool 2%
    • Factori necunoscuti 6%

DIVIZIUNEA CELULARA

 

În unele tesuturi, celulele se pierd în mod constant din cauza uzurii generale, fiind înlocuite printr-un proces de diviziune celulara. În tesuturile normale,diviziunea si moartea celulara sunt controlate prin mecanisme specifice.

Celulele canceroase se divid într-un mod necontrolat, numarul lor crescând pâna când formeaza o tumora ce devine vizibila clinic. Pe lânga înmultirea extrem de rapida, celule canceroase sunt incapabile sa se organizeze într-un mod adecvat, iar masa de tesut care ia nastere nu are caracteristicile unui tesut normal.

BENIGN SAU MALIGN

 

Nu toate tumorile sunt cancerose. Desi celulele unei tumori se înmultesc într-un mod necontrolat, ele pot fi benigne sau maligne. Cele benigne pot avea aproape aspectul unui tesut normal, atunci când sunt privite la microscop. Acestea cresc si comprima sau deplaseaza tesuturile învecinate, dar nu le invadeaza. Tumorile benigne de marimi mai reduse nu dau simptomatologie si pot fi neglijate; cele mai mari se îndeparteaza, de preferat dupa ce diagnosticul de benignitate a fost stabilit.

Celulele tumorii maligne (celulele canceroase) se înmultesc în interiorul unui tesut sanatos,invadând tesuturile din vecinatate si de la distanta. Aceste celule se raspândesc în întreg organismul gazda, cauzând în final moartea.

Cuvântul “malign” înseamna “rau”; în contrast cu “benign” care înseamna “inofensiv”. Ambele descriu aparitia si evolutia celor doua tipuri de tumori în lipsa tratamentului.

Celulele canceroase iau nastere din celulele sanatoase ale organismului, o singura celula canceroasa fiind uneori suficienta pentru dezvoltarea unei tumori. Cu toate acestea, transformarea unei celule sanatoase într-una canceroasa se realizeaza treptat, cuprinzând mai multe etape de-a lungul mai multor ani de zile. Cu trecerea fiecarei etape celula se modifica si devine din ce în ce mai putin receptiva la mecanismele normale de control al organismului.

Cancerele sunt clasificate în functie de celula de origine. Cele care provin din celule epiteliale, cum ar fi pielea si intestinele, sunt denumite carcinoame; cele care provin din structurile de sustinere, spre exemplu cartilaj, oase si muschi, poarta numele de sarcoame.

Carcinoamele sunt mult mai des întâlnite decât sarcoamele, probabil datorita faptului ca celulele epiteliale se divid mai des.

Capacitatea celulelor canceroase de a se raspândi în interiorul organismului este cea care cauzeaza gravitatea acestei boli. Din fericire, etapele în care are loc procesul de raspândire sunt ordonate, cancerul extinzându-se initial în tesuturile din apropiere. Acest lucru produce leziuni locale care, cu trecerea timpului, cauzeaza simptome.

CUM SE EXTINDE CANCERUL?

 

În etapa urmatoare, celulele încep sa se desprinda de tumora mama, strabat membranele conjunctive, apoi peretii vaselor limfatice sau sangvine patrunzând în circulatia limfatica celulele canceroase ajung initial în ganglionii limfatici, structuri cu rol imun. Sunt invadati initial ganglionii regionali, adica cei mai apropiati de tumora. O mare parte din celule sunt omorâte la acest nivel; aceasta reprezinta etapa de invazie locoregionala a cancerului. Cu timpul, celulele imune de la nivelul ganglionilor nu mai fac fata afluxului de celule canceroase care continua sa se înmulteasca.

Celulele canceroase vor depasi si aceasta bariera si vor ajunge prin intermediul limfei în circulatia sanguina; o alta modalitate de a ajunge în sânge este prin strabaterea peretilor vasculari înca de la început, la nivelul tumorii primare.

Dupa ce ajung în circulatia sangvina, celulele canceroase se vor opri în diferite organe, acolo unde conditiile favorizeaza dezvoltarea ulterioara: plamân, oase, creier, ficat,etc. In aceste organe o parte din celule vor muri, dar altele vor supravietui si se vor înmulti în continuare; aceasta reprezinta etapa metastatica, de boala generalizata.

In fiecare etapa vor supravietui cele mai agresive si mai rezistente celule, astfel ca sansele de vindecare sau de raspuns la tratament scad o data cu avansarea bolii.

CAUZE

 

Datorita medicinii moderne, oamenii au o viata mai lunga si, intr-o anumita masura, aceasta justifica cresterea numarului de bolnavi de cancer.

Desigur, unele forme de cancer sunt strâns legate de modul de viata.

Cancerul datorat fumatului este mai rar în tarile din lumea a III-a, însa este din ce în ce mai raspândit în tarile în care industria este dezvoltata, unde din ce în ce mai multi oameni fumeaza.

Cele mai frecvente forme de cancer la adult ataca plamânii, tubul digestiv si organele genitale. În ciuda medicinii moderne, cancerul este a doua cauza de deces în majoritatea tarilor, inclusiv în România.

Cancerul poate fi intalnt si la copii sau adolescenti. Cele mai frecvent forme de caner întâlnite la acestea sunt: leucemiile, limfoamele, tumorile renale si cerebrale. Din fericire acestea sunt rare, iar tratamentul destinat lor a fost îmbunatatit foarte mult în ultimii ani, crescand ratele de supravietuire si chiar de vindecare.

Cauza principala a cancerului este înca neclara.

Factorii de mediu, cum ar fi poluarea chimica si expunerea la radiatii, cauzeaza unele forme de cancer;un mare numar de experimente ce au identificat substantele chimice provocatoare de cancer (substante carcinogene) au fost efectuate pe animale. Cea mai cunoscuta substanta cancerigena este fumul provenit din tutun. Radiatiile ionizante, de asemenea, afecteaza materialul genetic al celulelor, astfel radiatiile create în urma exploziei bombei atomice în Japonia, în 1945, a cauzat multe forme de cancer, unele declansându-se abia dupa 10-20 de ani de la expunerea la acestea. Exista însa si alti factori care provoaca boala. De exemplu, unele cazuri de cancer pot fi produse de virusi care afecteaza structura genetica a celulelor.În unele cazuri sistemul imunitar este de vina. S-ar parea ca celulele canceroase sunt produse constant în interiorul organismului, însa acestea sunt distruse de obicei de catre sistemul imunitar. Din unele motive, acest sistem poate sa nu functioneze uneori cum ar trebui, permitând înmultirea celulelor canceroase. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca dietele bogate în fructe si legume pot proteja organismul împotriva cancerului. Se pare ca o dieta adecvata întareste sistemul imunitar care distruge rapid celulele.

DIAGNOSTICUL

Nu în toate cazurile cancerul este fatal. Tratament cancer a fost îmbunatatit enorm în ultima vreme si mii de oameni sunt vindecati în fiecare an. Totusi un cancer mai putin extins este mult mai usor de tratat, decât unul avansat sau metastazat. În concluzie, diagnosticarea timpurie este vitala, fiind dependenta de prezentarea la medic odata cu aparitia primelor simptome sau semne de boala.

Diagnosticul de cancer trebuie confirmat. Suspiciunea de cancer o ridica anamneza, examenul clinic, examene imagistice si de laborator. Examinarea clinica completa, acorda o mare atentie verificarii ganglionilor limfatici periferici dar mai ales a celor regionali tumorii. Confirmarea si certitudinea diagnosticului de cancer este data de examenul anatomopatologic. Aceasta procedura poate fi efectuata fie prin biopsie, fie prin examinare citologica, ceea ce inseamna ca o parte a tumorii se examineaza la microscop.

BIOPSIA SI EXAMENELE DE LABORATOR

Biopsia consta în extragerea, de catre un chirurg, a unei bucati mici din tumora, care este apoi trimisa spre examinare la un anatomopatolog. Acesta va cerceta daca tesutul este sau nu canceros. Examinarea citologica implica analiza unor produse cum ar fi: sputa, mucusul din cervixul uterin, lichidul pleural sau de ascita, sau aspiratul din tumora ( punctie cu examen citologic )pentru a vedea daca acesta prezinta celule canceroase.

Analizele de sânge sunt facute pentru verificarea functionarii organelor vitale.

Examenele radiologice cerceteaza posibilitatea raspândirii celulelor într-o anumita regiune a corpului (plamâni, oase, tub digestiv, rinichi) adica prezenta sau nu a metastazelor.

Scintigrafia presupune injectarea unei cantitati mici de substanta radioactiva care va fi captata mai intens în organul sau zona afectata de cancer.