Cancerul pulmonar

Cancerul pulmonar constă în creşterea necontrolată a celulelor anormale în unul sau ambii plămâni.

Ulterior se formează aglomerările de celule canceroase (tumorile) care împiedică funcţionarea normală a plămânului şi în final îl distrug.

 

Tipurile de cancer pulmonar

Cele două tipuri principale de cancer pulmonar sunt: cancerul non-microcelular (80% din cazuri) şi tipul cu celule mici (20%). Denumirile se referă la tipul celulelor care alcătuiesc tumora şi nu la dimensiunea tumorală.

 

Cancerul pulmonar fără celulă mică

Este clasificat în trei subtipuri:

    1. Adenocarcinoame localizate în glandele mucoase.
    1. Carcinomul scuamos sau epidermoid localizat în tubii bronşici.
    1. Carcinomul cu celule mari aflat aproape de suprafaţa pulmonară.

Aproape întotdeauna cancerul pulmonar începe într-un plămân şi dacă nu este tratat poate disemina la nivelul ganglionilor limfatici şi în alte ţesuturi din torace (inclusiv plămânul opus). De asemenea, cancerul pulmonar poate metastaza în oase, creier, ficat sau alte organe.

 

Cancerul cu celule mici

Este mai agresiv ,creşte şi diseminează rapid. Există două stadii ale bolii: limitat şi extensiv. De cele mai multe ori la momentul diagnosticului există deja metastaze.

 

Statistici:

    • Aproximativ 339.000 de cazuri noi au fost diagnosticate în 2001, reprezentând 26% din totalitatea noilor cazuri de cancer.
    • Aproximativ 314.000 de români vor muri de cancer pulmonar în 2002, reprezentând 56% din totalitatea deceselor prin cancer.
    • Cancerul bronho-pulmonar se situează pe locul doi după cel de prostată la bărbaţi şi cel de sân la femei. Ca mortalitate ocupă primul loc la ambele sexe.
    • Anual cancerul pulmonar determină moartea mai multor bărbaţi şi femei decât cancerul de prostată şi de sân sau colorectal.
    • între 1960 şi 1990 decesele prin cancer pulmonar în rândul femeilor au crescut cu aproximativ 40%.

 

Simptomatologie

O lungă perioadă de timp boala nu are nici o manifestare,diagnosticul fiind întâmplător.

Semnele şi simptomele cancerului pulmonar sunt iniţial nespecifice şi adesea sunt confundate cu ale unor afecţiuni mai puţin grave.

 

Manifestări respiratoriii

    • Dispnee (dificultate la respiraţie).
    • Modificarea caracteristicilor tusei la un fumător
    • Persistenţa tusei la un nefumător.
    • Durerea toracică
    • Modificarea sputei (culoare, cantitate)
    • Prezenţa sângelui în spută
    • Wheezing (respiraţie şuierătoar e)
    • Infecţii respiratorii repetate, greu tratabile.Alte semne şi simptome ale cancerului pulmonar pot să nu fie de origine respiratorie:
        • Oboseala
        • Pierderea apetitului
        • Tulburări de echilibru, de vedere, ale memoriei.
        • Scădere ponderală nejustificată.
        • Febră

       

    • De asemenea, pot exista semne şi simptome determinate de diseminarea bolii în alte zone ale organismului. În funcţie de organele afectate, acestea pot include cefalee, slăbiciune generală, durere, fracturi osoase, sângerări sau cheaguri de sânge.

 

Diagnosticul cancerului pulmonar

Diagnosticarea precoce a cancerului pulmonar este capitală pentru îmbunătăţirea şanselor de supravieţuire. Se folosesc o serie de teste, de la simplul examen clinic la metode imagistice sofisticate:

Examenul clinic – este important pentru evidenţierea semnelor de boală. Examenul toracelui (inspecţie, palpare, percuţie,

Radiografia toracică este cea mai simplă metodă ce poate ridica suspiciunea de cancer pulmonar.

Bronhoscopia reprezintă vizualizarea corectă a arborelui bronşic şi recoltarea de ţesut pentru examenul anatomo-patologic(biopsie)

Examenul citologic din spută, aspirat, lavaj sau brosaj sau examanul anatomo-patologic al materialului tisular sunt metodele care pun diagnosticul de certitudine(prezenţa celulelor canceroase)

Tomografia computerizată (TC) este metoda prin care se precizează stadiul bolii, de care depinde conduita terapeutică.

Rezonanta Magnetica Nucleara RMN este similară TC cu excepţia că foloseşte un câmp magnetic în locul razelor X pentru a crea imaginea structurilor analizate.

Tomografia cu emisie de pozitroni (PET-scan) este o metodă nouă, sofisticată, cu unele avantaje faţă de TC sau RMN.

 

Factorii de risc:

    • Fumatul
    • Expunerea la anumite substanţe industriale, precum arsenic, radon, azbest, nichel, crom
    • Unele substanţe chimice organice: hidrocarburi aromatice policiclice
    • Expunerea la radiaţii din surse ocupaţionale, medicale sau de mediu
    • Poluarea aerului
    • Boli pulmonare cronic