Rolul nitrilozidelor, al vitaminei B17 în lupta împotriva tumorilor şi în metabolism

În baza lucrărilor Ernst Theodor Krebs Jr.

Oameni de ştiinţă germani au izolat şi au identificat – în 1913 – prima nitrolozidă, mai exact Amigdalina. Din cauza lipsei de interes descoperirea nu a produs mare vâlvă şi nici nu s-au efectuat cercetări suplimentare în această direcţie.
În 1950 Dr. Ernst T. Krebs Jr. a început să cerceteze cu un mai mare interes această moleculă deosebită, dar minunată.  A scos la lumină vechile descrtieri ale cercetărilor şi s-a afundat în analiza Amigdalinei. Dat fiind faptul că a observat că este vorba despre o moleculă fundamentală, de o importanţă vitală, a încadrat-o în categorie şi a denumit-o vitamina B17 – iar din punct de vedere chimic a denumit-o Laetril.

Vitamina B17 – drept urmare – este nitrilozidă şi face referire la un grup mare de compuşisolubili în apă, în esenţă non toxici, dulcegi, care pot fi găsiţi în mai mult de 800 de feluri de plante, fructe.. Mare parte a acestora poate fi chiar consumată. Moleculele salesunt compuse din zahăr, acid cianhidric /HCN/ şi benzaldehidă /C6H5CHO/. Mărul, caisa, cireşele, piersicile, prunele, mandarinele şi alte fructe similare conţin această vitamină, deseori într-o concentraţie ridicată,  de chiar 2-3%. Dat fiind faptul că sâmburii fructelor sunt comestibili,  sunt apţi spre a servi drept sursă pentru atare factor nutritiv – ce nu este toxic, este solubil în apă, având un aport nutriţional – adică pentrunitrilozidă (vitamina B17). Compusul sau derivaţii acestuia sunt prezenţi – peste tot – în toate alimentele de origine vegetală şi animală, chiar şi acest fapt fundamentează statutul de vitamină. Acelaşi lucru este întărit de faptul că în lipsa compusului se formează o stare de carenţă patologică, care poate fi remediată prin suplimentarea factorului.

Foarte mulţi îşi pun întrebarea “de ce anume s-a format vitamina B17 în natură?” Ei bine, răspunsul este simplu. După ce fructul se coace sâmburul acestuia va cădea pe sol, ca – succesiv anumitor procese – să poată încolţi şi să poată da naştere la o nouă plantă. Atare înmulţire este împiedicată de bacteriile şi viermii ce trăiesc în pământ, prin faptul că descompun şi mănâncă sâmburele apt de reproducţie. Sâmburele/ sămânţa respectivei plante – imediat ce sesizează prezenţa bacteriilor şi viermilor dăunători, eliberează acidul cianhidric, benzaldehida ce se află – în stare legată – în el – şi prin aceasta omoară atacatorii săi. Drept urmare, vitamina B17 constituie un mijloc de apărare al plantelor faţă de atacatori care conţin enzima “beta-glucozidază” şi care au o respiraţie celulară  ce produce fermentaţie. Putem mulţumi bunăvoinţei naturii faptul că 99% din celulele tumorale ce se nasc în interiorul nostru (precum şi parte din bacteriile intestinale…) conţin – de asemenea – enzima “beta-glucozidază” şi dispun de o respiraţie celulară care necesită o cantitate redusă de oxigen. Astfel, “produsul-minune” care ne apără de proliferarea celulelor tumorale este dat.

Pe parcursul funcţionării vitamina B17 se descompune în acid cianhidric liber, benzaldehidă în stare liberă, şi zahăr liber. În privinţa acestor fenomeneresponsabilitatea o poartă în special enzima “beta-glucozidază” – ce este întâlnită în componenta celulelor tumorale.  Acidul cianhidric  (HCN) eliberat este supus unuiproces de detoxifiere – în aproprierea celulelor sănătoase – de către enzima “rodanază” – fiind descompus în molecula relativ non toxică tiocianat /sare sau ester al acidului tiocianhidric HSCN/ – care este compus extraordinar pentru reglarea presiunii sângelui. Zahărul – pe parcursul proceselor de metabolizare – va fi utilizat normal. (În schimb cantitatea acestuia nu este într-atât de mare încât să influenţeze semnificativ nivelul de zahăr în sânge în cazul diabeticilor). Benzaldehida ce se eliberează (în apropierea celulelor sănătoase) – în prezenţa oxigenului se va oxida imediat – devenind acid benzoic /C6H5COOH/ , care nu este toxic – şi este – de altfel – o cunoscută substanţă analgezică şi dezinfectantă.

Dat fiind faptul că tiocianatul este – atât în Europa cât şi în Statele Unite ale Americii – o substanţă înregistrată de diminuare a tensiunii arteriale – acidul benzoic este de asemenea un produs anti-reumatic înregistrat ca atare peste tot – se naşte întrebarea: nu este posibil ca anumite aspecte ale îmbolnăvirilor reumatismale şi ale hipertensiunii arteriale să se fi ivind din cauza carenţei de vitamină B17?

Vitamina B17 (Laetrile) nu este absolut deloc toxică, nu are efecte secundare neplăcute semnificative – şi nici nu a avut vreodată. Dacă Dumneavoastră aţi primit informaţia conform căreia cianul organic aflat în vitamina B17 ar putea fi eventual otrăvitor, atunci nu uitaţi că:  cianul este un element foarte important al funcţionării organismului sănătos. Reglează tensiunea arterială, are efect analgezic, este materie primă pentru numeroase produse hormonale şi pentru numeroase vitamine, distruge celulele canceroase, diminuează inflamaţiile articulaţiilor şi durerile aferente.Drept urmare, nu este dăunător, ci este important! Toxicitatea sa – dacă este administrată oral animalelor – este 1/20 din cea a aspirinei.  Revenind la nitrilozida non toxică: nu este mai otrăvitoare decât dextroza sau decât acid ascorbic – fiind – în cazul diabeticilor – mai puţin vătămătoare decât cea din urmă.

Celula tumorală

Vitamina B17

Enzima “beta-glucozidază” descompune molecula B-17

Cian

Beta-glucozidază

Acidul cianhidric şi benzaldehida distrug celula canceroasă

Benzaldehidă

Cianul liber rămas

Zahăr Zahăr

Celula sănătoasă

Celula sănătoasă

L-Manedelonitril – Beta-Glucozid – Amigdalina, Laetrile

Rhodenaza + cian + sulf

Oxigen + benzaldehidă

Molecula B17 în natură nu poate fi descompusă. Este descompusă exclusive de enzima “beta-glucozidază”, produsă de celulele canceroase şi de bacteriile intestinale

Celula sănătoasă produce enzima “Rodenază” /tiocianit/

Tiocianid

Producerea vitaminei B12

Reglează tensiunea arterială

Acid benzoic
Analgezic, dezinfectant

Ficat

Din vitamina B17 (Laetril) – în apropierea celulelor tumorale sunt eliberate două citotoxine specifice şi puternice (otrăvuri celulare):  acidul cianhidric şi benzaldehida. Dr. Dean Burk – de la Institutul Naţional de Cercetare în domeniul cancerului – a demonstrat faptul că  benzaldehida ce rezultă pe parcursul descompunerii Laetrile (B17) este o citotoxină eficientă, în acelaşi timp efectul acesteia este multiplicat în prezenţa cianatului, drept urmare între cele două substante – adică între benzaldehida şi cianat poate fi observat un efect de sinergie (colaborare), însemnând că efectul lor conjunct este multiplu al sumei matematice a efectului fiecăreia – măsurat în mod disjunct.

Otto Warburg a primit premiul Nobel deoarece a demonstrat faptul că celulele canceroase dispun de o activitate de oxidare mai mică. În metabolismul celulelor tumorale fermentaţia-dospirea joacă un rol mult mai mare decât respiraţia şi decât oxidarea. Acest tip de metabolism necesită o cantitate semnificativ mai mică de oxigen (liber) – drept urmare şi oxidarea benzaldehidei are loc mai lent. Iar benzaldehida neoxidată rămâne acolo unde se afla şi înainte, adică în celula tumorală. Celulele canceroase au carenţă şi în privinţa unei enzime extrem de importante – care însă poate fi găsită în celulele normale ale corpului /uman/. Această enzimă esterodanaza, numită şi tiosulfat-transferaza, care transformă cianitul în tiocianat non vătămător. Drept urmare, dat fiind faptul că ambii compuşi – adică  cianatul non detoxifiat şi beznaldehida neoxidată – au efect selectiv asupra celulelor tumorale, respectiv este multiplicat şi efectul citotoxic, celulele canceroase sunt distruse – pe când celelalte celule ale organismului-gazdă rămân neatinse, cu excepţia – bine înţeles – a efectelor benefice şi a efectelor fiziologice.

Deci, benzaldehida şi cianatul ce sunt eliberate în cantităţi egale din vitamina B17distrug în mod selectiv celulele canceroase. Efectul otrăvitor al acestor compuşi – asupra celulelor canceroase – este un fapt de notorietate publică. La ora actuală toată lumea cunoaşte deja acea constatare, conform căreia enzima “beta-glucozidază”despică vitamina B17 în trei părţi principale. Modificările tumorale conţin – într-o concentraţie ridicată – beta-glucozidază. Există cazuri în care cantitatea de beta-glucozidază este de mii de ori mai mare decât în cazul celulelor normale. De asemenea, celulele canceroase prezintă o carenţă aproape totală în privinţa enzimei “rodanază”.  După cum am mai amintit, atunci când B17 ajunge la celulele canceroase, atunci beta-glucozidaza din acestea eliberează cantităţi uriaşe de cianat (în special comparativ cu cazul celulelor normale). Atare efect selectiv are loc – mai mult – într-o celulă care nu dispune aproape deloc de rodanază, care – în mod normal – ar efectua detoixifierea cianatului – transformându-l în tiocianat.
Drept urmare conţinutul ridicat de beta-glucozidază a celulelor tumorale şi carenţa enzimei “rodanază” transformă vitamina B17 – de altfel o substanţă absolut lipsită de efecte vătămătoare – într-un compus letal – având un efect ce nu poate fi comparat cu efectul nici unei otrăvi chemioterapeutice, a nici unui tip de terapii radiologice şi a nici unui deparazitant (DCA). Menţinerea cianatului liber, detoxifiat împreună cu benzaldehida liberă, neoxidată – într-un mod caracterizat de sinergie – are efect de combatere a tumorii.

Să nu considerăm vitamina B17, nitrilozida ca fiind mai puţin tangibilă decât acidul ascorbic (vitamina C), tiamina, niacina, etc. Există o nouă vitamină Laetril, Amigdalin sau s-o numim vitamina B17 – care lipseşte într-o mare măsură din organismul fiecăruia din noi. Atare carenţă va aduce cu sine – mai degrabă sau mai târziu – formarea unor tumori canceroase.

Vă atragem atenţia cu privire la faptul că pagina cancertratament.info nu îi face reclamă vitaminei B17, nu doreşte să instige împotriva tratamentului tradiţional al tumorilor, ci ar dori ca – reunindu-şi forţele cu cele ale unor atare tratamente tradiţionale – să vă facă cunoscut un mod de tratament concentrat pe bolnav, având la bază substanţe naturale, cu titlu de alternativă. Să vă prezinte materialele ştiinţifice, rezultatele, anomaliile şi posibilităţile – în legătură cu aceasta. Să facă posibil ca – atât medical cât şi bolnavul – după ce vor fi ajuns să cunoască această terapie naturală – în baza unor fundamente solide – să decidă cu privire la cel mai corespunzător tratament – la alegerea sa.

Toate produsele şi preparatele ce figurează pe pagina noastră WEB sunt vitamine, respectiv substanţe nutritive adiţionale. Descrierile terapiilor şi a curelor le-am elaborate în baza articolelor ştiinţifice, a apublicaţiilor, a descrierilor de caz, a recomandărilor – la care am avut acces – ale următorilor medici şi profesori: Dr. Ernesto Contreras Rodrigez, Dr. Harold Manner, Dr. Hans Nieper, prof. N. R. Bouziane, prof. Manuel Navarro, Dr. Shigeaki Sakai, prof. Etore Guidetti, prof. Joseph H. Maisin, Dr. Dean Burk, Dr. John A. Morrone, Dr. Ernst T. Krebs Jr, Dr John A Richardson, Dr. Philip E. Binzel. *** Nutri Medicine Inc. -2008 - Orice copiere efectuată în lipsa autorizării va atrage după sine o acţiune juridică imediată!